Odată cu trecerea șocului provocat de pandemie, mediul economic se adaptează noilor realități și încearcă să meargă mai departe.În paralel, autoritățile statului devin și ele tot mai active.Avocații se așteaptă ca, în perioada următoare, să asistăm la o serie de controale, în special din partea organelor de inspecție fiscală.„Zona prețurilor de transfer va fi de interes pentru organele de inspecție fiscală, coroborat cu livrările intracomunitare de bunuri, unde tendința organelor fiscale este de a nega dreptul de scutire a aplicării TVA pentru lipsa unor documente sau formalități. De asemenea, din comunicările ANAF o zonă de interes va fi verificarea veniturilor nedeclarate din zona comerțului electronic nefiscalizat, așa numita acțiune „Mercur” a Direcției Antifraudă, mai ales în contextul folosirii intense în timpul pandemiei a comerțului electronic”, subliniază Alexandru Stănoiu, Counsel în cadrul RTPR și coordonatorul practicii de litigii fiscale.

Avocatul consideră că a existat un anumit sentiment de frustrare din partea Fiscului determinat de înghețarea tuturor procedurilor de executare silită pe perioada stării de urgență, coroborat cu multiplele înlesniri și eșalonări acordate agenților economici pentru a-și putea reveni. „Este mai largă discuția despre abordarea Fiscului și clivajul acesta creat, artificial după părerea mea, dintre agenții economici cu capital privat și cei de stat, privind prin prisma autorităților fiscale. Este vorba despre o prejudecată des întâlnită, mai ales în rândul funcționarilor cu ștate vechi din cadrul ANAF, de a vedea în fiecare contribuabil activ în mediul privat un posibil evazionist, în cel mai rău caz, și în cel mai bun caz un eludator al legislației în domeniu. Adoptarea noului cod de procedură fiscală și intrarea sa în vigoare de la 1 ianuarie 2016 s-a dorit a fi un moment de cotitură în relația contribuabil – Fisc, prin realizarea unui parteneriat bazat pe respect reciproc între acești doi jucători și nu a unei relații de putere exorbitantă, de sus în jos, ca de la ispravnic la iobag. O astfel de abordare cere însă schimbarea mentalităților și ea nu se poate realiza decât treptat și de multe ori prin schimbarea unor generații, cu condiția ca noile generații să nu se impregneze de tarele celor vechi, ci să preia doar experiența pozitivă a acestora”, explică Alexandru Stănoiu.

În ceea ce privește tendințele autorităților fiscale, expertul menționează că este de așteptat ca trendul privind analiza prețurilor de transfer, început anul trecut și paralizat de apariția pandemiei să continue, mai ales din perspectiva constrângerilor create de mecanismele de declarare obligatorie adoptate prin directiva UE 2018/822 (așa numita DAC6), raportări care fără doar și poate vor fi folosite ca punte de plecare în stabilirea planului de inspecții.

Pe lângă acestea, controalele tematice în materie TVA nu vor putea lipsi, mai ales că deficitul de încasare a taxei în Romania este în continuare printre cele mai ridicate din Uniune, situându-se în anul 2019 la aproximativ 36% din PIB.

„Pregătirea unui astfel de control (fie tematic, fie de fond) nu poate avea loc în cele 30 de zile de la primirea avizului de inspecție, ci ar trebui să constituie o activitate de rutină, zilnică, prin documentarea corectă și completă a tuturor operațiunilor, deoarece documentele justificative sunt baza și cheia finalizării cu bine a oricărei inspecții fiscale”, atrage atenția avocatul.

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

Facilitățile oferite de stat, atât cele din perioada stării de urgență, cât și cele care sunt în dezbatere acum și care permit eșalonarea obligațiilor fiscale acumulate după declararea stării de urgență sau care fac referire la scutirea de impozit a jucătorilor din domeniul HORECA, nu vor rămâne fără ecou în rândul organelor de control.

Astfel, este de așteptat ca planul de inspecții să se concentreze pe filialele din România ale grupurilor multinaționale, aceasta reprezentând o constantă în activitatea organelor de inspecție.

De asemenea, un semnal extrem de important, o atracție irezistibilă pentru autoritățile fiscale, îl reprezintă pierderile fiscale înregistrate pe mai mulți ani consecutivi de către un contribuabil, astfel de agenți fiind cei mai predispuși la a fi supuși unor controale fiscale, atât în materie de impozite directe, cât și cu privire la alte tipuri de impozite. Mai mult decât atât, dacă astfel de contribuabili fac parte din grupuri multinaționale, ele devin cu atât mai apetisante pentru autoritățile fiscale.

„Flexibilitatea și adaptabilitatea vor trebui să devină principiile călăuzitoare ale agenților economici în următoarea perioadă, în condițiile în care vechile paradigme de business se năruiesc sub loviturile pandemiei și ale crizei. De asemenea, identificarea noilor oportunități și găsirea de soluții pentru păstrarea forței de muncă calificate și pregătirea acesteia pentru noile provocări vor constitui, în opinia noastră, o prioritate pentru jucătorii din toate domeniile economice. Noi ne încăpățânăm să vedem în această criză o oportunitate, mai ales în ceea ce privește litigiile fiscale, deoarece agenții economici se vor confrunta, pe lângă provocările evocate mai sus, și cu intensificarea controalelor fiscale, care au stagnat pe perioada stării de urgență, mai ales pe fondul dezechilibrării bugetare provocate de ajutoarele acordate în pandemie. În aceste condiții ne pregătim ca numărul de cauze să se dubleze, însă suntem siguri că vom face față unei asemenea provocări.”

Alexandru Stănoiu, Counsel în cadrul RTPR și coordonatorul practicii de litigii fiscale

Cu organele de control în ogradă

Controlul declanșat de una dintre autoritățile statului are efecte asupra activității economice a firmei supuse anchetei. „Deși Codul de procedură fiscală prevede de o manieră clară și neechivocă faptul că inspecția fiscală trebuie efectuată în așa fel încât să nu afecteze activitatea curentă a contribuabilului și să utilizeze eficient timpul stabilit, totuși acest principiu rămâne de cele mai multe ori la nivel de ideal, deoarece, în practică, aproape fiecare inspecție se concretizează în paralizarea integrală cel puțin a departamentului financiar contabil, cu implicarea și a altor departamente, în funcție de solicitările echipei de inspecție. Aceasta se traduce în fapt în întârzieri în îndeplinirea sarcinilor zilnice, ore lucrate peste program, respectiv plăți suplimentare pentru contribuabil, la nivel material, iar la nivel psihologic o stare de frustrare și de angoasă pentru angajații implicați direct și zilnic în relația cu echipa de inspecție. Din experiența noastră, presiunea rezultă nu atât din solicitarea de documente justificative (uneori cu o scrupulozitate demnă de o cauză mai bună), cât mai ales din lipsa furnizării informațiilor cu privire la stadiul inspecției și la direcția în care se îndreaptă acesta, sentimentul general al departamentului financiar contabil și al managementului fiind de multe ori acela al iminenței unei execuții. Din acest motiv, în situațiile când suntem chemați să intervenim din acest stadiu, primul sfat este acela de a organiza o întâlnire cu echipa de inspecție pentru a solicita, în baza prevederilor Codului de procedură fiscală, o situație clară a constatărilor echipei până la acel moment, precum și posibilele direcții de interes pentru aceasta. Este adevărat că de multe ori inspectorii sunt supuși la rândul lor unor presiuni venite din direcția forurilor superioare, dar un astfel de fapt extern nu ar trebui să influențeze relația cu contribuabilul, care ar trebui să se bazeze pe buna credință prezumată a acestuia”, arată expertul RTPR.

În activitatea lor, avocații au întâlnit de multe cazuri în care inspectorii fiscali se concentrează pe detalii nesemnificative și solicită explicații detaliate ale unor procese și procedee pe care le înțeleg mai greu, fără însă a veni în întâmpinarea contribuabilului și a exercita un rol activ, cerut chiar de Codul de procedură fiscală, în a înțelege specificul activității și a trage concluziile ce se impun.

„De altfel, am întâlnit, nu în puține cazuri, echipe de inspecție aduse din alte regiuni ale țării, uneori diametral opuse, care nu numai că nu percep particularitățile locului unde își desfășoară activitatea contribuabilul, dar nici industria în care acesta activează. Astfel, de exemplu, o echipă adusă dintr-un județ eminamente agricol să efectueze o inspecție la un contribuabil activ în domeniul petrol și gaze este de așteptat pentru oricine să folosească o matrice din care să lipsească particularitățile unui asemenea domeniu hiper-reglementat. De asemenea, au existat clienți care au avut de suferit de pe urma lipsei cunoștințelor de folosire a tehnologiei digitale de către inspectorii fiscali, în special a programelor de tip ERP, ceea ce a condus din păcate la aplicarea prevederilor excepționale ale art.106 din Codul de procedură fiscală privind determinarea bazei impozabile prin estimarea organului fiscal, acesta din urmă nereușind să înțeleagă raportările efectuate de programele computerizate de contabilitate. În ceea ce privește aportul avocaților, dacă într-o primă fază recomandăm clientului să explice cât mai pe larg și detaliat inspectorilor respectiva problemă, în situația în care devine clar că poziția inspectorilor nu se schimbă, se procedează la documentarea in extenso a relației pentru a fi folosită în faza contestației administrative și ulterior, dacă este cazul, în fața instanței. O altă tendință pe care o vedem din ce în ce mai manifestă este aceea de a abuza de prerogativa de recalificare a unor tranzacții în baza principiului prevalenței economicului asupra juridicului, consfințit atât de Codul fiscal, cât și de Codul de procedură fiscală, însă cu privire la care ar trebui să existe totuși anumite limite, care țin de principiile de interpretare ale unui act juridic, precum și de principiul voinței interne a părților”, exemplifică Alexandru Stănoiu.

Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică

Pentru firmele care sunt supuse unor inspecții fiscal este vital să acționeze sub îndrumarea unor echipe de avocați. De altfel, Alexandru Stănoiu îndeamnă companiile să-și anunțe consultanții juridici cel mai târziu la momentul primirii avizului de inspecție fiscală, pentru ca specialiștii să poată acorda asistența și  să poată pregăti strategia de apărare încă de la început.

„Cu toate acestea, din diferite motive, în practică aflăm despre existența controlului pe parcursul acestuia, când directorul financiar sau CEO-ul simt că situația scapă de sub control și frustrările și angoasele despre care vorbeam mai devreme ajung la paroxism. De multe ori, din păcate, suntem anunțați fie la momentul primirii raportului de inspecție fiscală sau chiar la momentul primirii somației de executare, cu solicitări privind suspendarea executării silite, ceea ce ne îngreunează munca, fiind limitați de alegerile și strategia (dacă a existat vreuna) urmată de client până la acel moment. Deși există soluții pentru toate problemele, clienții trebuie să înțeleagă că nu se pot face miracole, avocații de fiscal lucrând și ei cu datele puse la dispoziție de client. Echipa acționează imediat pentru a adresa problemele cele mai stringente ale clientului, în special legate de executarea silită, luând legătura și cu executorul fiscal și stabilind pașii și documentele necesare pentru a proteja clientul de o executare silită, cel puțin până la obținerea unei hotărâri judecătorești cu privire la fondul cauzei”, subliniază avocatul.

Cea mai bună abordare pe care experții RTPR le-o propun clienților, la primirea unui aviz de inspecție, este de a nu porni din start cu ideea unei confruntări, ci mai degrabă a unui parteneriat de pe poziții egale, cu armele pe masă și cu Codurile Fiscal și de Procedură Fiscală în mână. „Evident, abordarea inspectorilor diferă de la caz la caz, în funcție de abilitățile, experiența și chiar personalitatea fiecăruia, însă din experiență putem afirma că o atitudine deschisă, dar fermă, a fost cea care a dat cele mai bune rezultate. Într-o astfel de abordare, partea pozitivă este aceea că, atunci când clientul are toate cărțile pe masă, nu se teme de alte controale, de „răzbunări” ale echipelor de control, mai ales că acestea sunt efectuate în baza unor analize de risc la nivel de direcție regională a finanțelor publice, ceea ce scade mult (bineînțeles, fără a le elimina) șansele unor vendete personale ale inspectorilor. Din experiența noastră, de multe ori chiar inspectorii fiscali care iau anumite măsuri la „indicațiile” superiorilor sau care se protejează de eventuale controale ulterioare ale Curții de Conturi, recomandă contribuabilului apelarea la instanță pentru reglementarea situației. Pe banii, nervii și timpul cui? Dar aceasta este o altă discuție...”, spune Alexandru Stănoiu.

Avocatul amintește faptul că, într-un raport de inspecție fiscală care este prezentat contribuabilului în cadrul așa numitei „discuții finale”, este inclusă și o constatare, față de care se poate formula un punct de vedere. „În imensa majoritate a cazurilor, nu schimbă concluziile acestuia, pe un raționament tip Pilat din Pont: „ce am scris, am scris, nu mai am cum să schimb acum”. Mai ales că șeful ierarhic al echipei de inspecție validează concluziile raportului înainte de prezentare, astfel încât revenirea asupra acestuia apare practic imposibilă”, susține consultantul.

Mai mult, în situația în care raportul constată obligații fiscale suplimentare, acestea se materializează într-o decizie de impunere, care este un act administrativ fiscal cu toate caracteristicile prevăzute de Codul de procedură fiscală și mai ales aceea a executorialității imediate. Pe cale de consecință, odată devenite scadente, sumele reprezentând obligații fiscale suplimentare, la care de cele mai multe ori se adaugă dobânzi și penalități de întârziere, precum și penalități de nedeclarare, pot fi executate de către fisc dacă nu sunt achitate la termen.

„Ce este extrem de important de reținut de către un contribuabil este că nu există o paralelă între o astfel de situație și cea, spre exemplu, în care se contestă un proces verbal de contravenție la regimul circulației pe drumurile publice. Astfel, în situația contestării deciziei de impunere pe cale administrativă și apoi judiciară, un atare demers nu paralizează executarea silită până la momentul pronunțării unei decizii de către organul de soluționare sau de către instanță, spre deosebire de situația mult mai cunoscută publicului larg când se contestă o măsură de suspendare a permisului de conducere, unde simpla introducere a contestației suspendă executarea. În aceste condiții, sunt demersuri specifice care se pot efectua pentru a se realiza suspendarea executării actelor administrative atacate, fie de natură judiciară, fie de natură administrativă, acestea reprezentând o prioritate pentru majoritatea contribuabililor și constituind o componentă esențială a asistenței noastre. Paralel cu demersurile de mai sus, se inițiază contestarea pe cale administrativă a actelor administrative fiscale și, ulterior, în cazul unui rezultat negativ, redactarea și depunerea unei acțiuni în anulare pe rolul instanței judecătorești competente. Este o luptă de uzură de multe ori, dar în măsura în care crezi în victorie, aceasta se poate materializa, fie și la distanță de câțiva ani de la momentul începerii litigiului”, atrage atenția avocatul.

Din acest motiv este foarte important ca orice firmă care ajunge în situația a a face obiectul unei inspecții fiscal să apeleze din start la o echipă de avocați specializați. Implicare avocaților de la început le permite acestora să găsescă mult mai ușor soluții și să resolve problemele.

Practica de litigii fiscale joacă un rol important în activitatea RTPR, fiind pe un trend crescător. De altfel, reprezentanții firmei și-au propus ca, pe fondul intensificării activității organelor fiscale, în 2021, proiectele care au legătură cu acestă arie să ajungă la 20% din activitatea firmei.

„În ultimii doi ani rata de succes în obținerea unor soluții favorabile definitive în litigii fiscale a fost de 100%, fiind vorba însă de dosare care sunt pe rolul instanțelor de judecată (la nivel curte de apel – Înalta Curte de casație și Justiție) de cel puțin patru ani. Ne bucurăm, astfel, că strategia noastră își arată roadele și că putem să aducem satisfacție atât clienților, cât și nouă, chiar după atâția ani de la demararea litigiilor”, declară Alexandru Stănoiu.

Referindu-se la cel mai complex proiect în care a fost implicată echipa în ultimul an, reprezentantul RTPR amintește asistența acordată filialei din România a unei multinaționale active în domeniul automotive. În urma unui control, a unei contestații administrative parțial admise și a unei reverificări, avocații au obținut o soluție favorabilă în fața primei instanțe (curte de apel), problemele deduse judecății ținând atât de impozit pe profit, prețuri de transfer, cât și de impozitul pe redevențe, recalificări ale unor operațiuni, asemănări și deosebiri cu drepturile de proprietate intelectuală etc.

„În acest caz, colaborarea cu echipa de consultanți fiscali din cadrul unei societăți din Big 4, cât și cu un consultant fiscal independent din materia prețurilor de transfer, s-a dovedit a fi salutară. Pe lângă acesta, ar mai fi obținerea unei hotărâri definitive favorabile din partea ICCJ într-o cauză extrem de complexă în materie de impozit pe profit și TVA pentru un client activ în domeniul oil and gas, pentru sume depășind un milion de euro - reprezentând impozit pe profit, precum și o hotărâre definitivă tot din partea ICCJ privind rambursare de TVA în cuantum de peste un milion de euro pentru un client nerezident, după patru ani numai în fața instanțelor de judecată. Sunt soluții cu care ne mândrim și care reprezintă satisfacția unei munci bine făcute, precum și semnul că echipa de litigii fiscale lucrează cu motoarele turate din plin”, menționează Alexandru Stănoiu.

La ora actuală, din punctul de vedere al experților RTPR, cele mai interesante dosare în derulare rămân cele din materia prețurilor de transfer. Ei nominalizează o speță în care au atacat decizia de modificare a bazei impozabile prin care s-a eliminat o pierdere fiscală de aproximativ nouă milioane lei, precum și o altă cauză în care au contestat o ajustare a pierderilor înregistrate de filiala din România a unei multinaționale cu sediul în Franța ca urmare a identificării greșite a societăților comparabile de către organele de inspecție fiscală

RTPR a adoptat a stategie proprie, astfel că, spre deosebire de alte firme de avocatură concurente, a ales varianta de a avea exclusiv avocați specializați în litigii fiscale și nu de a crea în plus o societate de consultanță fiscală.

Echipa este formată la acest moment din patru avocați, trei definitivi și un avocat stagiar, coordonatorul practicii de litigii fiscale fiind Alexandru Stănoiu, Counsel, avocat cu o carieră de 20 de ani, din care zece petrecuți în echipa unui Big 4, unde a acumulat o redutabilă experiență în gestionarea inspecțiilor fiscale și a litigiilor în această materie.

De asemenea, de menționat ca membru cheie al echipei este și Ana Popa, Managing Associate, având experiență în reprezentarea clienților în materie de TVA și impozite directe.

Ceea ce diferențiază RTPR față de alte firme de avocatură, chiar și cele afiliate unor Big 4, este flexibilitatea în a lucra cu diferite echipe de consultanți fiscali, avocații nefiind constrânși să colaboreze permanent cu aceeași echipă. În acest mod, profesioniștii își îmbogățesc necontenit experiența și își lărgesc orizontul de cunoștințe în materie fiscală, în beneficiul clienților.

Intră pe LadyLawyer.ro și află mai multe despre activitatea, preocupările și proiectele doamnelor avocat din cele mai importante firme de pe piața locală